Mergi spre compartimentul: Sărbători şi obiceiuri
12 decembrie 2023, 12:30 Sărbători şi obiceiuri views 22349
Păzitul Usturoiului
12 decembrie 2023, 12:30 Sărbători şi obiceiuri views 22349

Păzitul Usturoiului

Păzitul Usturoiului era o petrecere menită să îndepărteze spiritele rele, la apropierea iernii. Avea loc în aşa-numita Noapte a Strigoilor, care, conform calendarului creştin, cădea în Noaptea Sfîntului Andrei, 12 spre 13 decembrie.

Ecouri ale unor astfel de sărbători se găsesc în toată Europa, ele celebrînd înnoirea timpului, în cadrul unui ciclu anual jalonat de momente speciale, ceremoniale, precum solstiţiile şi echinocţiile sau, mai tîrziu, anumite sărbători din calendarul creştin.

În vremurile vechi, cred specialişti etnologi, în preajma acestei date se sărbătorea încheierea unui an şi începutul unuia nou. Spre sfîrşitul anului vechi, lumea îmbătrînea, se degrada, îndreptîndu-se spre o stare de dezordine, aproape de dezintegrare. Un semn al haosului, al distrugerii ordinii stabilite a lumii, este ieşirea din morminte a strigoilor, a entităţilor malefice, pornite să facă rău oamenilor. În apărare, oamenii recurg la plante magice cu puteri recunoscute de îndepărtare a spiritelor rele, şi mai ales la usturoi, cu care se ung cercevelele ferestrelor, uşile, pragurile, pentru a feri casa şi pe locuitorii ei de acţiunea duhurilor rele. Închişi în casele astfel protejate, pentru a alunga spaima acelei nopţi, oamenii organizau petreceri zgomotoase, cu joc, mîncare, băutură, glume – ca un revelion, un scenariu clasic de întîmpinare ceremonială a preschimbării timpului, a înnoirii lui.

În Moldova, petrecerea se numea Păzitul Usturoiului: fetele aduceau de acasă legături de usturoi care erau adunate într-o covată şi păzite toată noaptea de o femeie bătrînă, în vreme ce tinerii petreceau zgomotos. Mîncarea din această zi va fi pe bază de usturoi şi de plăcinte dulci. Usturoiul, consumat ca atare sau în diferite combinaţii, ajută la menţinerea unei stări generale de bună sănătate. Dimineaţa, odată cu venirea zorilor, totul reintra în normal: duhurile rele se întorceau în sălaşele lor, ordinea lumii era restabilită, începea un nou an. Usturoiul "păzit" era împărţit celor ce luaseră parte la petrecere şi era apoi folosit, în tot cursul anului, pentru farmece ori pentru vindecarea bolilor.

Tot în ajun, fetele încearcă să-şi afle viitorul. Tradiţia spune că ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soţ. Tot pentru a-şi vedea ursitul, fetele stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumînări, pînă ce zăresc chipul acestuia. Unii bătrîni observă cerul în noaptea de Ovidenie sau de Sîntandrei şi prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace sau război.

Informații exhaustive despere sărbătorile naționalesărbătorile religioase și populare moldovenești, sărbătorile de familiepractici magice și credințe populare pot fi vizualizate la compartimentul «CULTURA – Sărbători și obiceiuri».

 

 

Cuvinte cheie:

iarna , Obicei , sarbatoare

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1622
Populația:
1650 locuitori

Roşcani este un sat şi comună din raionul Străşeni. Roşcani este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 6 m de orașul Strășeni și la 13 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1650 de oameni. Satul Roșcani a fost menționat documentar în anul 1622.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.