[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2431 de oameni, dintre care 49.90% - bărbaţi și 50.10% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.84% - moldoveni, 0.12% - ucraineni, 0.04% - ruşi.

În satul Ţibirica au fost înregistrate 806 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Țibirica a fost menționat documentar în anul 1603. Despre înfiinţarea aşezării Ţibirica, există o legendă. Cîndva demult umbla prin părţile codrului o şatră de ţigani. Poposind într-un început de toamnă sub geana pădurii şi văzînd colinele de o frumuseţe rară, s-au aşezat cu traiul aici, ca să nu-i ajungă vînturile reci de iarnă. Dar într-o bună zi boierul a pornit să-şi controleze moşiile. Oprindu-se pe una din cele patru coline, dînsul văzu în vale ieşind o şuviţă de fum. Se porni într-acolo. Ajungînd la corturile ţiganilor, mai marele din ei se apropie de boier şi, după vechiul obicei, îngenunchind în faţa lui, îi spune, că s-au oploşit aici sub buza dealului, ferindu-se de vînturi reci. Boierul le ceru ca răsplată să-i lucreze pămîntul. Trecînd într-o zi boierul pe lîngă șatră cu fiică-sa aceasta coborî din trăsură să admire natura. La un moment dat o căţeluşă, pe nume Rica, se repezi spre fată. La strigătele ei unul din ţigani s-a repezit să salveze fata, strigînd în gură mare: „Ţibi, ţibi, ţibi, Rica!" Văzînd boierul, că fiica a fost salvată de muşcătură le-a poruncit ţiganilor să se aşeze cu traiul pentru totdeauna pe moşia lui. Iar mai tîrziu prin părţile acestea au început a veni şi alţi oameni. Așezarea a luat numele Ţibirica și dăinuie pînă în zilele noastre.