[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1945 de oameni, dintre care 48.79% - bărbaţi și 51.21% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.66% - moldoveni, 0.41% - ucraineni, 0.46% - ruşi, 0.21% - bulgari, 0.26% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Căzăneşti constituia 3262 de oameni, dintre care 49.33% - bărbaţi și 50.67% femei. Compoziţia etnică a populaţia comunei arată în felul următor: 98.96% - moldoveni, 0.34% - ucraineni, 0.43% - ruşi, 0.12% - bulgari, 0.15% - alte etnii.

În comuna Căzăneşti au fost înregistrate 1058 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Căzănești a fost menționat documentar în anul 1617. Se presupune că denumirea provine de la cazan(ele) de pe apa Răutului, la care s-a adăugat sufixul -ești.

Printre proprietarii moșiei satului s-a numărat Nestor Ureche, tatăl renumitului cronicar Grigore Ureche, Safta Filipescu, Iordache Caramanlîu, Grigore și Constantin Sturza, Constantin Szeinowicz, o rudă a nobililor ruși Abaza. La sfîrșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea moșia a aparținut boierului Ștefan Uvaliu (Uvaliev), bulgar de origine, membru al Dumei de Stat a Rusiei, care a construit un palat somptuos pe malul Răutului cu 99 de odăi, un turn de apă.

Biserică cu hramul Sfîntul Gheorghe, a fost construită de polonezul Mihail Awgustowski în anul 1852. 

În anii interbelici comuna a excelat prin animalele de prăsilă (cai și tauri de rasă), îndeletnicire care s-a păstrat pînă în anul 1965. Gospodăria colectivă din Căzănești  s-a specializat în producția sfeclei de zahăr, florii soarelui, porumbului, grîului, secării, lucernei, fructelor, strugurilor.

La Căzănești se păstrează rămășițele unei minicentrale electrice aduse de ostașii sovietici din Austria. Chiar daca nu avea acte și proiect ingineresc, ea a funcționat între anii 1954 și 1967, asigurînd patru sate cu energie electrică. În 1964, cînd a fost pus în funcțiune primul bloc al Centralei de la Cuciurgan, toate cele 17 centrale mici construite în scop agricol în mai multe localități au fost abandonate, nemaifiind rentabile. Barajele de acest gen erau prevăzute cu mai multe destinații: vara pentru irigații, primăvara și toamna pentru producerea energiei electrice. La începutul anilor 1990, la Institutul de Energetică a existat un proiect de transformare a hidrocentralei din Căzănești în muzeu al energeticii. Ulterior la guvern a ajuns chiar un proiect de hotărîre pentru restabilirea tuturor minicentralelor. Însă proiectul nu și-a găsit realizare, centrala s-a distrus, iar utilajul a ajuns la metal uzat.

[în sus]Personalități

Originari din satul Căzănești sînt interpreta de muzică populară Tamara Chițaniuc; savantul Alexei Găină; interpretul rock, compozitorul și chitaristul Valeriu Găină; maestrul în sport de categorie internațională la box Elena Hagi (Rotaru).