Bătălia de la Loloni s-a dat în septembrie 1433, pentru tronul Moldovei, între fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaş şi Ştefan, asociaţi la domnie.

Ştefan, instigat de o parte dintre boieri şi de mama sa, Stanca, ridică pretenţii la tronul ocupat de fratele său, Iliaş. Cronicarul Grigore Ureche scrie că „au întratu vrajba între fraţi, că Iliaş vodă vrîndu să omoare pre frate-său, pe Ştefan vodă, deci Ştefan vodă au fugitu la munteni”, la cumnatul său, Alexandru Aldea.

În aceste condiţii, Iliaş (1432 – 1433, 1435 – 1436), conform relatărilor cronicarului polon Martin Biełski dispune asasinarea mamei fratelui său. Așa cum nu se obișnuia decapitarea femeilor, i-a hărăzit moartea prin înecare: „l-a alungat pe Ştefan [fratele] mai mic şi pe maică-sa a înecat-o”. departe de arezolva conflictul această crimă l-a îndîrjit pe Ștefan. Cu ajutor muntean și se pare, turcesc, Ștefan a năvălit în Moldova. Episodul deschide seria conflictelor armate fratricide: „Şi a fost întîiul război între fii lui Alexandru voievod la Loloni şi a biruit Ştefan voievod pe Ilie voievod. Şi a stăpînit Ilie voievod, după moartea tatălui său, singur 21 de luni”, consemnează Letopiseţul anonim al Moldovei.

Înfrîngerea lui Iliaș de la Loloni (localitate care nu a fost deocamdată exact identificată) a dus la refugierea acestuia în Polonia, unde speră în ajutorul regelui pentru a relua domnia.

Urcarea bastardului Ștefan pe tron în octombrie 1433, trezește poftele și celorlalți frați de a ocupa tronul. Precedentul înlăturării prin forța armelor era, astfel creat.

Ștefan depune jurămîntul de credinţă faţă de regele polon Władysław II Jagełło, la 13 decembrie 1433, de la care obţine acordul arestării fratelui său, dar face o serie de concesiuni teritoriale care au atras nemulţumirea unei mari părţi a boierilor, ce reiau legăturile cu Iliaş.