07 january 2020, 16:00 Moldovan reality 13164

Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a arhitecturii

Astăzi, 1 iulie este sărbătorită Ziua Mondială a Arhitecturii. Arhitectura face parte din artele vizuale şi este apreciată în raport cu aspectul artistic.

În mod curent, termenul de „arhitectură" este subînţeles drept arta şi ştiinţa de a construi, dar etimologic, sensul termenului, tradus din greacă: „arhi" cu sensul de „cel mai" sau „cea mai", iar „tectura" derivă de la „tecton" ce înseamnă „constructor", ar oferi sensul deplin: „cel mai constructor", sau prin extensie, - „arhitectura este mai mult decît construcţie". Această departajare a operelor de arhitectură de la simplele construcţii este obţinută prin acordarea clădirilor calităţilor estetice.

Construcţia devine arhitectură nu numai prin atribuirea expresiei artistice exteriorului sau interiorului, pentru frumuseţe, ci şi asigurînd utilitatea clădirii prin organizarea spaţiului interior, oportun unor anumite activităţi umane: trai, muncă, distracţie, etc. Orice construcţie trebuie să fie trainică, dar în opera de arhitectură soluţia constructivă este tratată artistic, făcîndu-şi apariţia tectonica.

Această triadă, – frumuseţe, utilitate şi trăinicie, cunoscută din antichitatea greco-romană, au fost numite după numele arhitectului roman Vitruviu, reprezentînd trei componente variabile în calea creării operei de arhitectură. Fiecare din ele depinde de mulţi factori, dintre care cele mai importante sînt mediul geografic, orînduirea socială şi progresul tehnic, combinarea dintre ele oferind originalitatea arhitecturii fiecărui popor în diferite etape ale istoriei lor şi tot ele determină schimbarea arhitecturii pe parcursul timpului.

Patrimoniul artistic arhitectural, de regulă, conţine unicate, numite capodopere, spre care au condus realizări mai modeste (numite de masă sau fond constuit), iar după perioadele de înflorire, nu rareori – urmează stagnări. Arhitectura este dependentă de orînduirea societăţii, guvernarea autoritară, totalitară sau democratică. Activitatea de arhitectură este o sinteză, cu caracteristici de producţie materiala şi spirituală, este un proces în urma căruia apar opere de creaţie artistică. Ca producţie materială este ancorată în legile fizice ale existenţei, care sînt universale şi se manifestă la fel peste tot, arhitectura ca artă şi creaţie a imaginaţiei, este total îndatorată creatorului, evoluînd prin unicate, produse individuale şi originale, meritul principal al materializării lor aparţinînd activităţii arhitectului.

Arhitectura Moldovei a reflectat mediul geografic specific al amplasamentului ţării: clima temperată cu veri calde şi ierni geroase; utilizarea materialelor de construcţie locale: piatra de calcar, lemnul şi lutul, cu elaborarea soluţiilor tehnice originale. Meşterii zidari şi arhitecţii au dat dovadă de abilitatea de a sintetiza influenţele artistice ale timpului, asigurînd originalitatea arhitecturii naţionale.

Arhitectura moldovenească, parte componentă a patrimoniului european, a cunoscut aceleaşi programe funcţionale şi constructive, caracteristice fiecărei epoci istorice.