[în sus]Populația

Conform datelor din anul 2012, populaţia localității constituia 9060 de oameni.

[în sus]Istoria localitații

Camenca a fost menționată documentar în anul 1608. Localitatea a fost fondată în locul unde rîul Camenca se varsă în Nistru. Urmele primelor așezări umane datează aici cu 14 mii de ani în urmă. S-au găsit obiecte de cremene din epoca paleoliticului tîrziu.

Localitatea şi-a împrumutat numele de la rîuleţul Camenca. În 1889 a fost descoperit în cimitirul localităţii un tezaur din 7 monede de argint din Polonia, sec. XVI şi două perechi de cercei de argint.

În vara anului 1738 Camenca a fost devastată de unităţile armatei ruse conduse de generalul Minih. Cînd unităţile acestei oştiri se retrăgeau spre Bug şi nu mai puteau transporta muniţiile le-au îngropat în apropierea Camencii. Grigore Vodă, domnul Moldovei, care se afla în tabăra sa din Vertiujeni, a trimis căpitani ca să caute muniţiile îngropate. Aceștia au încărcat 200 de care cu obuze, care au fost aduse la Camenca, apoi la Bender.

Camenca are biserică catolică din 1728. Începînd cu anul 1804, moşia satului se află în posesia prinţului P.H.Wittghenştein, care a invitat cu traiul 26 de familii de nemţi, buni cunoscători ai viticulturii, pentru a dezvolta această ramură. Între anii 1829-1843 P.H.Wittghenştein a locuit numai la Camenca, unde a organizat o gospodărie, punînd bazele tratamentului unor boli cu struguri şi vin roşu. Micul ambulatoriu de tratament cu struguri şi vinuri a fost transformat cu timpul într-un adevărat sanatoriu cu renume.

La mijlocul secolului XIX Camenca număra 254 de gospodării ţărăneşti. În 1862 localitatea avea deja statut de tîrg, n 1863 a fost deschisă şcoala parohială. În 1872 tîrgul număra 1 531 de locuitori și 579 de gospodării.

În 1905 orăşelul are 1 058 de curţi cu 6 805 locuitori, o şcoală ministerială, una parohială, telegraf, 3 mori de apă, o fabrică de vinuri, o farmacie, un spital, un hotel şi 5 hanuri, o piaţă.

Din 1924 Camenca face parte din RASS Moldovenească. Aici se organizează gospodăria colectivă "Camenca. Recensămîntul din 1940 înregistra la Camenca 7.370 de oameni. Funcţiona un sanatoriu pentru copii, care în perioada postbelică devine staţiune balneară de importanță unională. Şcoala polilegumicolă din Camenca pregătea specialişti pentru economia naţională a republicii, numărul lor ajungînd în 1975 la 2.700.

În prezent în Camenca funcţionează 4 şcoli medii, o şcoală de muzică şi una de arte plastice, 2 biblioteci, 2 case de cultură, 3 grădiniţe de copii, un spital, o policlinică, ş.a.

[în sus]Personalități

Artiom Lazarev (30.10.1914 -15.04.1999), academician al AŞM, ministru al culturii al RSSM, rector al Universității de Stat, deputat în Parlamentul R.Moldova.

Iacob Cutcoveţchi (1.11.1907 – 23.03.1971), om politic şi scriitor sovietic moldovean.

Alexei Grabco - artist plastic.