[în sus]Monumente ale naturii

La circa 5 km de reciful Butești, spre sud de satul Cobani, se află ”Stînca Mare”, cel mai sudic monument geologic din brîul coralier al Prutului de Mijlocformat acum 15 milioane de ani, care începe la frontiera de nord a republicii. El are o lungime de peste 1000 de metri, lățimea de 100 metri și înălțimea relativă de 40 de metri. Reciful de toltre Stînca Mare este cea mai sudică dintre acelea, care se află în Moldova şi se întinde din colţul de nord-est al ţării spre sud-vest pînă la coasta Prutului. Anume în regiunile din preajma Prutului în raioane precum Briceni, Rîşcani, Edineţ şi Glodeni se află cele mai multe toltrele din Moldova, oferind Nordului Moldovei un aspect original şi irepetabil.

Şirul de toltre din apropierea satului Cobani este alcătuit din 3 parţi, dintre care acea care se aşterne nemijlocit deasupra satului şi valea rîului Camenca se numeşte - Stînca Mare. O parte din ea, din păcate, a fost aruncată în aer şi apoi exploatată industrial pentru extragerea calcarului valoros. Abia în anul 1988, cu eforturile sătenilor şi a ecologiştilor a fost întreruptă orice activitate de producţie pe teritoriul acestei rezervaţii. Însăşi Stînca Mare măsoară aproximativ 1 km şi este o prelungire a şirului de toltre, întinzîndu-se pe cîţiva km de-a lungul albiei rîului Camenca şi pe alocuri fiind întretăiată de rîul şerpuitor pe mai multe porţiuni.

Masivul de toltre Stînca Mare, este cel mai înalt dintre toate celelalte din acest şir, înălţimea acestuia constituie aproximativ 70-80 m, stînca este presărată cu o mulţime de peşteri, care, din spusele sătenilor, au existat, conform amintirilor din bătrîni din cele mai vechi timpuri. Este cunoscut, de asemenea că, pe aceste stînci şi în apropierea lor s-au făcut numeroase săpături, în rezultatul cărora au fost găsite urme de specii rare şi dispărute în prezent de animale şi păsări, precum şi artefacte ale culturii Cucuteni-Tripolie.

A doua parte a masivului de toltre este situat la o oarecare distanţă de satul Cobani şi este scăldat din 3 părţi de apele rîului Camenca, creînd un peisaj cu totul special şi unic, care aminteşte mai curînd o cetate medievală, înconjurată cu şanţuri de apă. Lunca rîului e ca un aşternut de stuf, care a crescut şi s-a îndesit, ceea ce-i oferă peisajului un farmec şi mai admirabil.

[în sus]Istoria localitații

Satul Cobani a fost menționat documentar în anul 1429 cu numele Zubreuți.

Legenda spune că actuala denumire a localității vine de la îmbinarea de cuvinte „cu bani”, Cubani, astăzi Cobani.

Locuitorii care au fondat satul Zubreuţi, au părăsit vechea vatră deoarece el era situat prea aproape de Prut şi era permanent inundat atunci cînd se revărsa Prutul. Ca rezultat, sătenii au fondat un sat nou la doi kilometri depărtare de malul rîului, pe malul drept al rîului Camenca, la poalele stîncii de toltre, care a fost numită Stînca Mare.

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2609  oameni, dintre care 49.14% - bărbaţi și 50.86% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.00% - moldoveni, 0.61% - ucraineni, 0.19% - ruşi, 0.08% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.08% - alte etnii.

În satul Cobani au fost înregistrate 965 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.