[în sus]Populația

Conform datelor din anul 2011, populaţia localității constituia 93 000 de oameni.

[în sus]Istoria localitații

Localitatea Tighina a apărut la trecătoarea peste Nistru de pe o ramificare a vestitului drum moldovenesc. Pe acest drum mărfurile orientale se aduceau din Caffa prin Cetatea Albă, Iaşi, Suceava, Lvov, ajungînd în Europa Centrală. Tighina înseamnă în limba cumană „trecătoare". În documentele datînd din secolul XV Tighina este menţionată ca punct vamal. În privilegiul lui Alexandru cel Bun acordat negustorilor din Lvov în 1408 Tighina este pentru prima dată menţionată documentar, fiind pomenite vama, plata pentru strajă şi transportarea mărfurilor şi călătorilor de pe un mal pe altul.

Pe la finele secolului XV Ştefan cel Mare a construit la Tighina o mică întăritură din pămînt şi lemn, pentru a apăra trecerea peste Nistru şi localitatea de tătari. Ca urmare a campaniei din 1538, sultanul Suleyman I a transformat în raia Tighina împreună cu teritoriul aferent. Pe locul vechii întărituri moldoveneşti otomanii au construit o cetate din piatră care a început să fie numită Bender (bender în limba turcă – oraș fluvial). Raiaua Bender împreună cu teritoriul aferent au fost scoase de sub controlul domnitorilor Moldovei, aici fiind instalați demnitari otomani. La începutul secolului XVII la Tighina a fost transferat sediul seraskerului (comandantului) provinciei Ozu, care anterior fusese la Babadag (Dobrogea). În jurul cetăţii de piatră de la Tighina a fost săpat un şanţ adînc şi lat, care a fost pavat cu piatră. În incinta noii fortificaţii s-au pomenit nu numai cetatea menţionată, ci şi alte edificii importante din oraş. Capacitatea de apărare a Tighinei a sporit considerabil. În diferite perioade de timp Tighina a fost atacată de moldoveni în frunte cu Ion Vodă cel Viteaz (1574), Aron Tiranul (1595), de cazacii zaporojeni etc.

Aici s-a refugiat, timp de 4 ani, între 1709-1713, regele suedez Carol al XII-lea, după înfrîngerea de la Poltava, fiind acceptat ca oaspete de Imperiul Otoman. Regele a fost pînă la urmă izgonit chiar de către turci, pentru că, dorind cu orice preţ victoria împotriva ruşilor şi pregătindu-se prea mult timp pentru o nouă campanie, devenise o povară pentru Poartă.

În 1770 Tighina a fost luată cu asalt de armata rusă în frunte cu generalul P. I. Panin. În următoarele războaiele ruso-turce otomanii au cedat oraşul fără lupte.

În urma răboiului ruso-turc din 1806-1812, Moldova dintre Prut și Nistru, intră în componența Imperiului Rus. Tigina este vizitată de poetul rus A. Pușkin în 1821, aflat în exil în Basarabia. La Tighina a disutat cu cazacul Iskra, în vîrstă de 135 de ani, care i-a relatat istoria întrevederii cu regele suedez Carol al XII-lea. Astfel în poemul „Poltava" A. Pușkin menționează Basarabia.

La dezvoltarea economică a orașului a contribuit consctrucția în 1871 a căii ferate Tiraspol-Chișinău, cu podul peste Nistru. În 1874 a mai fost construită și calea ferată Bender-Galați. Astfel, la sfîrșitul sec. XIX Benderul devine unul dintre principalele centre de industrie și cultură din gubernia Basarabia. La 1901 оn Bender funcționa o fabricг de crupe; 2 mori cu aburi și 14 de vоnt; o fabricг de bere; 2 fabrici mari de cherestea, cu un venit anual de 185.000 ruble; o fabricг de seu și cоteva mai mici. Orașul avea 779 de prгvгlii, hanuri, hoteluri, cu un venit anual de circa 1.970.900 ruble.

Populația orașului, după recensămîntul din anul 1902, era de 35.400 locuitori.

În perioada sovietică orașul Bender este un important centru industrial. Aici au fost amplasate mai multe fabrici și uzine care exportau produse în 40 de țări ale lumii.