[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului Hruşova constituie 1064 de oameni, dintre care 49,34% – bărbaţi şi 50,66% femei. Compoziţia etnică a populaţiei satului este următoarea: 97.93% - moldoveni, 0.75% - ucraineni, 0.13% - ruşi.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Hruşova constituie 2394 de oameni, dintre care 48.08% - bărbaţi şi 51.92% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei este următoarea: 98.62% - moldoveni, 0.71% - ucraineni, 0.63% - ruşi , 0.04% - alte etnii.

În comuna Hruşova au fost înregistrate 809 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima menţiune documentară a satului Hruşova datează din 5 mai 1618, cînd unul din locuitorii satului apare ca martor într-un document de delimitare a hotarelor moşiilor. Cu certitudine, satul a fost întemeiat anterior acestei date, însă lipsa documentelor nu ne oferă posibilitatea de a stabili exact acest fapt. La 19 mai 1668 satul este menţionat într-un document de judecată, care viza părţi din moşia Hruşova. Odată cu înaintarea în timp procesele de judecată pentru Hruşova sînt tot mai frecvente. Treptat satul este cumpărat de la răzeşi de către Nicolae şi Darie Donici. La 28 ianuarie 1797 Hruşova intră în proprietatea lui Simion Glavce, bulgar aflat în slujba domnitorului Alexandru Callimachi. În 1802 Simion Glavce ctitoreşte la Hruşova biserica «Adormirea Maicii Domnului» cu o clopotniţă din piatră în curte. Biserica a fost înzestrată cu cărţi de rugăciune, unele dintre care, datînd din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.

În anul 1817 la Hruşova găsim 65 de gospodării ţărăneşti, precum şi gospodăriile preotului, a diaconului şi a dascălului. La începutul secolului XX în satul Hruşova erau 76 de case locuite şi 4 nelocuite, iar populaţia număra 640 de locuitori. In localitate activau primăria, poşta, şcoala primară, 4 cîrciumi, o moară.