[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2917 oameni, dintre care 50.15% - bărbaţi și 49.85% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.15% - moldoveni, 0.38% - ucraineni, 0.55% - ruşi, 0.27% - găgăuzi, 0.51% - bulgari, 0.14% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Manta constituia 3977 de oameni, dintre care 50.31% - bărbaţi și 49.69% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 97.79% - moldoveni, 0.35% - ucraineni, 0.80% - ruşi, 0.35% - găgăuzi, 0.58% - bulgari, 0.13% - alte etnii.

În comuna Manta au fost înregistrate 1059 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.8 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Manta a fost menționat documentar în anul 1436. Numele localităţii provine din antroponimul Mánta (Mántea, Mántu, cu accentul pe a din prima silabă), numele de familie a proprietarului de moşie de pe vremuri sau al fondatorului aşezării sătești. Acest nume de persoană se întîlneşte rar în zilele noastre, dar e frecvent atestat în documentele vechi. Este un sat pe malul stîng al Prutului, cu numeroase bălţi, lacuri şi gîrle, În 1817 satul Manta număra 91 de gospodării ţărăneşti, moşia aparţinînd spătarului Matei Rîşcanu, care stăpînea aici pămînt, pădure, fîneaţă, 60 fălci de vii şi livezi. În 1861 satul avea 103 gospodării cu circa 400 de locuitori. La începutul secolului XX Manta este o comună rurală în județul Ismail cu 87 de case şi o populaţie de 578 de locuitori.

Manta este una dintre puținele comune din R.Moldova care are stemă și drapel. Pe stema şi drapelul comunei Manta este reprezentat un cocostîrc batînd toaca şi ţinînd în gheara dreaptă o floare de nufăr alb. Fundalul acestora are culoarea cadrului natural, albastrul-azur, culoarea cerului, infinitului, visului şi a vieţii paşnice şi libere. Cocostîrcul semnifică lacul Manta, care a dat denumirea localităţii. Aceasta este singura pasăre care practică un fel de dansuri nupţiale cunoscute cu denumirea de "bate toaca". În cadrul acestui ritual pasărea dă capul pe spate şi deschizînd şi închizînd repede ciocul, clămpăneşte din el. Astfel cocostîrcul produce sunete care au determinat calificativul de "bate toaca". Atitudinea de "bătînd toaca" pentru cocostîrcul din stema şi drapelul comunei Manta a fost aleasă pentru a marca tradiţia artistică deosebită a locului Manta, fiind baştina unor artişti valoroşi ca : dansatorul Ion Furnică , interpretele de muzică populară Ana Arseni, Larisa Arseni, ş.a. Floarea de nufăr alb pe care o ţine cocostîrcul este o altă particularitate a bălţilor şi lacului Manta. Nufărul alb este o plantă ocrotită prin lege în Republica Moldova.

[în sus]Resurse naturale

Lacul Manta este un lac de dimensiuni impunătoare, care este cel mai mare lac natural de pe teritoriul R.Moldova. Acest bazin acvatic s-a format în urma revărsării rîului Prut, care şi-a format un spaţiu de relaxare în drumul său grăbit către mare.De pe Dealul satului se văd ca în palmă bălţile lacului Manta din lunca Prutului Bădelnicul, Dracile, Rătundul, Lişteavul, Bătcăriile, Tinosul. Gîrlele – Balacea, Ciortul, Surda. Pretutindeni stufării, grinduri, ostrove (insuliţe) şi popînzaci (Insule plutitoare). În împrejurimile comunei Manta pot fi întilnite: cormoranul, barza albă, egreta, cocostîrcul, stîrcul, liştiţă, bîtlan, postîrnacul, cocor, pelicanul, pescăruşul, lebede, enot, nutria, ţistarul, vulpe, pisica sălbatică, melci de apă, midii, broaşte ţestoase, mistreţul, căprioarele, nufărul alb, nufărul galben, nuca de apă şi alte specii de plante şi animale incluse in Cartea Roşie a Moldovei.