[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3505 de oameni, dintre care 47.67% - bărbaţi și 52.33% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arată astfel: 97.80% - moldoveni, 1.23% - ucraineni, 0.80% - ruşi, 0.17% - alte etnii. În satul Cotiujeni au fost înregistrate 1426 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima atestare documentară a satului Cotiujeni datează din aprilie 1603, cînd aşezarea, cu loc de moară, este întărită lui Nichifor mare vătav de Vaslui. Legenda spune că temelia lui a fost pusă de nişte cete de arcaşi şi răzeşi, care, pentru slujbă credincioasă, au primit această moşie ca să-şi întemeieze gospodării. Printre primii locuitori a fost un răzeş pe nume Gaşcu, care se ocupa cu confecţionarea cotiugelor de plug. De aici, probabil, se trage şi denumirea satului - Cotiujeni.

Aceste  locuri au fost populate din vechime. O vatră a unei vechi aşezări se află  la vest de actulul amplasament al Cotiujenilor,  pe malul drept al unui pîrîiaş care se varsă în r. Vilia. Arheologii au depistat aici cioburi de vase de lut, oase de animale, unelte de piatră ş. a. obiecte. Aşezarea ţine, după părerea savanţilor, de cultura Noua a epocii tîrzii a bronzului (sec. XIII î. Hr.).Însă vatra aceasta a fost părăsită, probabil din cauza incursiunilor nomazilor. Abia în secolul II pe aceste locuri s-a format o nouă aşezare umană. Locuitorii ei lucrau ogoarele, creşteau vite, se îndeletniceau cu meşteşugurile. Aşezarea a fost distrusă în urma invaziei hunilor, în anul 376, dovadă sînt cîteva movile mari, care nu sînt altceva decît mormintele războinicilor.

[în sus]Resurse naturale

Satul Cotiujeni este aşezat într-o regiune naturală pitorească: o baltă bogată în apă ce vine din rîul Vilia, pădurea seculară la o distanţă de numai 3 km, cîmpuri bogate cu cereale, zarzavaturi, livezi cu fructe, păşuni. Relieful satului reprezintă un şes cu stînci din piatră, care înconjoară localitatea din partea de nord-est şi sud-est.

În sat sunt 4 fîntîni arteziene şi 450 fîntîni particulare, un izvor.

Fondul funciar reprezintă 2556 ha de teren arabil şi 219 ha de livezi.

[în sus]Economia locală

În satul Cotiujeni lungimea drumurilor locale este de 27 km (cu acoperire rigidă - 17 km). Ramura principală a economiei este agricultura. Întreprinderile agricole din sat cît şi gospodăriile ţărăneşti cultivă grîu, porumb, răsărită, soie, orz, mălai, legume şi fructe. Populaţia satului creşte vite mari-cornute, ovine,porcine şi păsări.

Satul este aprovizionat cu gaz natural şi telefonizat. În sat funcţionează o moară, oloiniţa, brutăria, 8 magazine.

[în sus]Sfera socială

In sat activează grădiniţa de copii, şcoala medie, casa de cultură, 2 biblioteci,  centrul medicilor de familie, oficiul poştal, stadion.

[în sus]Monumente istorice

În 1784 este ridicată din lemn Biserica Sf. Ierarh Nicolae. La 9 septembrie 1898 a fost terminată construcţia bisericii din piatră. Biserica este un monument istoric al satului.