Corjeuţi, raionul Briceni
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1618
- Populația:
- 7570 locuitori
Corjeuţi este un sat şi comună din raionul Briceni. Satul este situat la 48.211888 - latitudine nordică şi 27.044784 - longitudine estică, având o suprafaţă de circa 8.52 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 15.25 km. Comuna Corjeuţi are o suprafaţă totală de 52.59 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 38.90 km. Corjeuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Corjeuţi este situat pe rîul Lopatnic, la o distanță de 25 km de oraşul Edineţ, la 21 km de staţia de cale ferată Lipcani şi la 230 km de Chișinău.
[în sus]Populația
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 7570 de oameni, dintre care 49.19% - bărbaţi și 50.81% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 98.67% - moldoveni, 0.87% - ucraineni, 0.37% - ruşi, 0.00% - găgăuzi, 0.09% - alte etnii. În satul Corjeuţi au fost înregistrate 2264 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.
[în sus]Istoria localității
Prima atestare documentară a satului Corjeuţi din ţinutul Hotin datează din anul 1618. La 1620 Corjeuţi se afla în stăpînirea marelui boier Coste Bucioc. În 1654 după un proces de judecată satul este întărit de către Gheorghe Ştefan voievod lui Andreiaş, fost mare medelnicer. La 1661 Radu stolnicul, un urmaş al lui Andreiaş, lăsa moştenire moşia Corjeuţi, soţiei sale, Elena. Aceasta din urmă, se învoieşte în 1692 cu ginerii ei, Preda Palade şi Gheorghe Moţoc pentru a stăpîni în două toate moşiile, printre care şi satul Corjeuţi. Mai tîrziu satele au fost totuşi împărţite, deoarece în 1713 Agafiţa, sora lui Preda Palade stolnicul, dăruieşte ginerelui său, Ioan Neniul spătar jumătate din Corjeuţi.
[în sus]Economia locală
Ţăranilor din satul Corjeuţi, raionul Briceni, demult le merge faima de oameni gospodari, înzestraţi de Dumnezeu cu un deosebit spirit de întreprinzător. Una dintre ocupaţiile profitabile ale localnicilor o reprezintă cultivarea cartofilor. Tăranii din Corjeuţi obţin câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este şi mai mare – de la 25 la 30 tone, aceasta atingând uneori chiar cota de 35 de tone.
Oamenii din sat investesc mult în cultura cartofului. În anii trecuţi, mai mulţi agricultori din partea locului au activat în baza proiectului olandez „Dezoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creşterea legumelor, în special a castraveţilor şi a roşiilor. Însă localnicii au insistat să însămânţeze şi câteva parcele experimentale cu cartofi.
Olandezii le-au propus 25 de soiuri, care au fost testate în condiţiile climaterice din nordul Republicii Moldova. Cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere, aşa că pe cea mai mare parte din moşia satului Corjeuţi astăzi ţăranii cultivă cartofi. Îndeletnicirea în cauză constituie o afacere de succes şi deoarece în Republica Moldova există o mare piaţă de desfacere, de la Comrat până la Lipcani, recolta ţăranilor fiind achiziţionată inclusiv de către magazinele agricole şi comercianţi chiar din câmp.
Corjeuţenii sunt primii agricultori din R. Moldova care au început să cultive cartofi pe suprafeţe mari. Pentru că este o afacere rentabilă există şi o concurenţă înverşunată. Cea mai mare parte a banilor câştigaţi de corjeuţeni în Franţa, Italia, Spania sau Portugalia sunt investiţi în agricultura locală, deci, în economia Corjeuţilor.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1482
- Populația:
- 282 locuitori
Strîmbeni este un sat din cadrul comunei Oneşti, raionul. Localitatea se află la distanța de 38 km de orașul Hîncești și la 69 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 282 de oameni. Satul Strîmbeni a fost menționat documentar în anul 1482.
Comentarii
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.