[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia orașului Șoldănești constituie 6304 oameni, dintre care 47.34% - bărbaţi și 52.66% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 92.64% - moldoveni, 3.66% - ucraineni, 3.19% - ruşi, 0.05% - găgăuzi, 0.06% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.03% - ţigani, 0.33% - alte etnii.

În orașul Şoldăneşti au fost înregistrate 2135 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Prima menţiune documentară a satului Şoldăneşti, aflat în proprietatea boierului Pisoţchi şi a soţiei sale Tudosca, fiica marelui logofăt Pătraşcu Şoldan, datează din anul 1610, localitatea fiind pomenită într-o mărturie hotărnică asupra satelor învecinate. Legenda spune că localitatea Șoldănești îşi trage denumirea de la un tînăr boier cu numele Şoldan, care în mai multe lupte a dat dovadă de curaj, fiimd răsplătit de domn prin atribuirea mai multor sate, printre care și cel care a luat numele Șoldănești. Neamul Şoldăneştilor este unul din cele mai vechi din Moldova, contemporan descălecării, după cum menţionează marele cărturar D.Cantemir. Pe parcursul secolelor al XV-lea – al XVII-lea mai mulți boieri din neamul Șoldan ocupă înalte dregătorii în stat.

Recensămîntul din anul 1817 a fixat la Şoldăneşti 52 de gospodării ţărăneşti, o moară pe apa Ciornei, pămînt arabil, păşuni şi fîneţe. În anul 1835 o nouă catagrafie a populaţiei Basarabiei înregistrează în satul Şoldăneşni 304 locuitori, dintre care 166 bărbaţi şi 138 femei. În anul 1894 pe tronsonul căii ferate Rîbniţa-Bălţi au fost inaugurate mai multe staţii de cale ferată, printre care şi cea din Şoldăneşti.

Un loc aparte în dezvoltarea economică a Șoldăneștiului a avut-o morăritul. Exista o anumită tradiţie a morilor de apă amplasate pe rîul Ciorna. Şi astăzi se pot vedea pe malul Ciornei pietrele de temelie, care arată locul unei mori de apă. Populația locală practica prelucrarea pămîntului și creșterea vitelor. În 1904 în cele 93 de gospodării din Șoldănești 283 vite cornute mari.  În 1911 la Șoldănești a fost deschis oficiul poştal şi stabilită legătura telegraficică. În perioada 1918-1944 comuna Şoldăneşti a avut în subordonarea sa mai multe sate vecine, întrînd în componența plasei Rezina, judeţul Orhei.

În anul 1863 la Șoldănești se deschide şcoala parohială, iar în 1902 își începe activitatea şcoala primară de o singură clasă. Cele mai timpurii informații despre lăcașele religioase din Şoldăneşti le avem cu referire la biserica cu hramul Sf. Voievozi, ridicată la sfîrşitul secolului XVIII. În 1804 la Șoldănești este construită din lemn biserica Sf. Arhanghel Mihail. În 1957 biserica a fost închisă de autorități, iar edificiul a fost utilizat pentru activităţi economice. La 14 noiembrie 1993 biserica a fost redeschisă.

În 1980 localitatea Șoldănești capătă statut de orăşel, iar din 2002 - statut de oraş. Infrastructura oraşului a fost dezvoltată prin construcţia întreprinderilor industriale şi de menire socială, printre care spitalul raional cu o capacitate de 400 paturi, școli, grădiniţe.

[în sus]Resurse naturale

Teritoriul orașului este amplasat pe Podişul Nistrului, relieful este moderat fragmentat şi reprezentat prin podişuri, dealuri joase şi vîlcele largi, iar interfluviile au formă de şiruri deluroase. Solurile se caracterizează prin fertilitate înaltă, predominînd cernoziomurile tipice, levigate, obişnuite şi carbonatate, soluri cenuşii şi cenuşii închise de pădure. Bonitatea medie a solului conform datelor din Cadastrul Funciar al Republicii Moldova este de 74 puncte, media pe republică fiind de 63puncte.

În apropierea orașului se află zăcăminte de argilă, calcar, pietriş, nisip. Teritoriul raionului este traversat de rîul Ciorna, afluentul rîului Nistru. Se întîlnesc multe izvoare de apă potabilă, apele subterane se află la adîncimile cuprinse între 0,5 m şi 10-15 m.

[în sus]Economia locală

În oraș activează 7 societăți pe acțiuni, 68 societăți cu răspundere limitată și 292 gospodării țărănești. Principalii agenți economici din localitate sînt: Fabrica de fermentare a tutunului, „Cereale”SA , „Dacia-Agrochim”, Întreprinderea de Stat pentru silvicultură.

În oraș își desfășoară activitatea 60 de unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe agricole, 7 unități de alimentare publică și 2 unități de deservire socială. În oraș activează 5 filiale ale băncilor comerciale și 2 ale companiilor de asigurare. Orașul are stație de cale ferată.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educațional al orașului Șolddinănești cuprinde o instituție preșcolară, o școală de cultură generală și  Liceul  teoretic „Alexei Mateevici”. Sistemul ocrotirii sănătății include spitalul raional, centrul medicilor de familie, sesșia de urgență, 5 farmacii.  

Instituțiile de cultură  sînt reprezentate de Centrul de cultură și 2 biblioteci publice. Annual, la Șoldănești se desfășoară manifesta Festivalul internațonal „La umbra Stejarului”,  manifestaţia culturală ”Ziua Daciei” şi Festivalul cîntecului şi dansului folcloric „De la lume adunate”.  

Festivalul folcloric „De la lume adunate” adună numeroase formaţii artistice de amatori din raioanele Rezina, Orhei, Floreşti, Teleneşti, Şoldăneşti şi oaspeţi de peste hotare. La festivitate sînt prezenți și cei mai bun meşteri populari care au venit cu covoare ţesute în stil naţional, prosoape tradiţionale, obiecte din lemn şi ceramică. La festival a fost prezentată şi bucătăria naţională cu mămăligă, brînză de oi, friptură, sarmale şi plăcinte. La asfinţitul soarelui participanţii iau parte la aprinderea rugului menit să alunge spiritele rele, rug care la daci simboliza bunăstarea și voia bună.